Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), aflată în coordonarea Ministerului Economiei, va prelua creanțele bugetare datorate ANAF de către societăți cu capital majoritar sau integral de stat de importanță strategică pentru economia Românie, conform unei ordonanțe de urgență adoptate de Guvern. După cum a relatat Profit.ro, se au în vedere operatori economici cu capital de stat care pot contribui la ”întărirea capacității de apărare a României”.
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), aflată în coordonarea Ministerului Economiei, va prelua creanțele bugetare datorate ANAF de către societăți cu capital majoritar sau integral de stat de importanță strategică pentru economia României. Se au în vedere operatori economici cu capital de stat care pot contribui la ”întărirea capacității de apărare a României”.
Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, totodată producător de energie electrică, precum și furnizor de gaze și energie, pregătește contractarea de servicii de due diligence financiar și fiscal, precum și de evaluare, cu privire la o posibilă achiziție în sectorul furnizării, intenție relatată deja de Profit.ro.
Fondul suveran norvegian a pierdut 92 de milioane de dolari, din cauza unei greșeli într-un tabel Excel, o sumă de două ori mai mare decât pierderile operaționale și accidentale cumulate suferite de acest fond în decurs de zece ani, din 2010 în 2020, relatează Financial Times (FT).
Întreprinderile publice din industria de apărare și securitate națională vor rămâne sub controul și evaluarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), iar mandatele conducerii acestor companii nu vor putea fi prelungite, prin decizie a Guvernului, ”în situații de urgență ce privesc proiecte în derulare”. Comisia de industrii din Senat adoptase o serie de amendamente în acest sens, însă ele nu au fost acceptate de către cealaltă comisie de raport, cea de administrație, astfel că modificările propuse nu au mai fost adoptate de plenul Senatului.
Întreprinderile publice din industria de apărare și securitate națională vor ieși de sub controul și evaluarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), iar mandatele conducerii acestor companii vor putea fi prelungite, prin decizie a Guvernului, ”în situații de urgență ce privesc proiecte în derulare”, conform unor modificări ce vor fi aduse legislației în vigoare. Surse guvernamentale susțin că modificările vin în contextul în care guvernanții se așteaptă la investiții și proiecte importante în industria de apărare, având în vedere conflictul din Ucraina.
Unele dintre cele mai mari companii industriale din Germania au început să facă reduceri profunde și de durată, recunoscând că vânturile potrivnice persistente, cum ar fi costurile mai mari ale energiei și creșterea economică slabă, necesită acum schimbări structurale.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va investi până la 10 milioane de euro în cel de-al doilea fond de investiții de risc al GapMinder, pentru a susține potențiale achiziții în companii aflate în stadiu incipient de dezvoltare tehnologică din Europa de Sud-Est (ESE).
CVC Capital Partners a strâns 26 de miliarde de euro de la investitori pentru cel mai mare fond de buyout din lume, peste obiectivul inițial.
Fondul suveran de investiții al Norvegiei, cel mai mare din lume, intenționează să depună mai multe eforturi în identificarea și renunțarea la participațiile în companiile neviabile după turbulențele recente din sistemul bancar global, relatează Reuters.
Guvernul rus intenționează să colecteze sume mai mari de bani de la unii producătorii de materii prime, precum și de la companiile de stat, iar în paralel să reducă cheltuieile care nu au legătură cu apărarea, în contextul în care cresc costurile cu invadarea Ucrainei, transmite Bloomberg.
Numărul companiilor care și-au amânat sau chiar anulat planurile de finanțare a urcat până la cel puțin 358 de firme, în condițiile în care economia mondială continuă să fie afectată de inflația ridicată și criza energetică, transmite Bloomberg.
Romgaz și Nuclearelectrica, vitale pentru alimentarea cu energie electrică și gaze naturale a României și cu proiecte masive de investiții în derulare, vor fi scutite de obligația impusă în ianuarie de Guvern tuturor companiilor de stat aflate pe plus, prin ordonanță de urgență, de a distribui anul acesta dividende în cuantum de minimum 90% din profitul contabil pe 2021 rămas după deducerea impozitului pe profit.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG) cu 58,5% din acțiuni, propune acordarea de dividende în cotă de 90% din profitul pe anul trecut, fiind obligat la asta de legislația în vigoare, însă a cerut totodată SGG să îi permită să cedeze ca dividende numai 50% din câștigul din 2021, pentru a rămâne cu mai mulți bani de investiții.
Executivul intenționează să aprobe în cazul ambelor companii distribuiri de dividende în procent de numai 50% din profit, pentru a le lăsa bani de investiții.
Morphosis Capital va începe strategia de atragere de capital pentru cel de-al doilea fond de investiții la finalul primului semestru din acest an. Morphosis Capital Fund II va avea un buget de 100 de milioane de euro, din care 30% va fi investit în țări din regiune, iar restul în companii de pe piața locală.
Printre cele mai importante efecte ale crizei sanitare a fost accelerarea digitalizării atât pentru companii, cât și pentru instituțiile de stat, antreprenorii și decidenții deopotrivă realizând că nu se mai poate funcționa fără automatizarea proceselor și eficientizarea acestora.
Bugetele alocate de antreprenori pentru digitalizarea companiilor au crescut în ultimii doi ani, pe fondul pandemiei, tendință care se va menține și în următoarea perioadă și care va accelera din ce în ce mai mult, pe măsură ce tehnologia devine parte integrantă din viețile tuturor. În plus, este poate și singurul mod prin care afacerile își pot menține competitivitatea pe o piață în plină transformare.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Secretariatul General al Guvernului (SGG) cu peste 58% din acțiuni, solicitase Guvernului Cîțu, așa cum o făcuse în anii trecuți și față de Cabinetele Grindeanu, Tudose și Dăncilă, să se mulțumească cu dividende în cotă de 50% din profitul obținut în 2020, în condițiile în care SGG ceruse distribuirea de dividende de cel puțin 90% din câștig.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Secretariatul General al Guvernului (SGG) cu peste 58% din acțiuni, solicită acum Guvernului Cîțu, așa cum a făcut-o în anii trecuți și față de Cabinetele Grindeanu, Tudose și Dăncilă, să se mulțumească cu dividende în cotă de 50% din profitul obținut în 2020, în condițiile în care SGG vrea distribuirea de dividende de cel puțin 90% din câștig.
Încă o companie de stat din portofoliul Ministerului Energiei vrea să cumpere de pe piață un parc fotovoltaic aflat în funcțiune și acreditat pentru a primi subvenții pe bază de certificate verzi decontate pe facturile consumatorilor de energie, după tranzacții similare încheiate de către Hidroelectrica și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).
Statul trebuie să pună presiune pe companiile de stat care nu au voință internă de a se restructura, să dea un semnal de încredere pieței private că își dorește să devină performant printr-o scădere a aparatului bugetar și să investească în IMM-uri, companii de tehnologie și agricultură, spune Andrei Cionca, CEO Impetum Group.
Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, cu active de aproape 1,3 trilioane de dolari, a renunțat la întreg portofoliul de titluri de stat românești, concomitent cu reducerea expunerii pe acțiunile companiilor listate la București, indică date analizate de Profit.ro.
Proiectul de buget pentru 2021 va fi înaintat Parlamentului de către Guvern la începutul lunii februarie, a anunțat premierul Florin Cîțu, care a cerut miniștrilor să prezinte planuri de redresare pentru companiile de stat cu pierderi, din subordine, și totodată situația cu proiectele de investiții finanțate de la bugetul de stat.
Premierul Orban a prezentat, luni, în fața Parlamentului, o parte din măsurile de relansare economică, anunțate deja, precum un program masiv de investiții în infrastructura publică, acordarea de ajutoare de stat pentru investițiile de tip greenfield, garantarea de credite de lucru și pentru investiții în cazul marilor companii, susținerea impozitului și a contribuțiilor în cazul salariaților și chiar înființarea unui Fond național de investiții. Șeful Executivului a arătat că măsurile vor fi susținute cu circa 2,3 miliarde euro.